Uneori nimic nu are mai multa substanta decat sensul intrinsec al reintoarcerii. Reperele vechi ale unei existente noi redefinesc coordonatele unei stari efemere. La despartire, tibetanii lasa ultima ceasca nebauta, in asteptarea prietenului plecat. In lumina, in umbra, in linii si contururi...in substanta. F.N.
degeaba..fiecare cu ceea ce are. Tu ai ceea ce numim caligrafie si o exprimi asa cum este demn de un artist care isi lasa amprenta in muzica, eu in schimb las amprenta pe acea traire care o exprima muzica. In consecinta...in lumina, in umbra, in linii si contururi...in muzica!
Uneori nimic nu are mai multa substanta decat sensul intrinsec al reintoarcerii. Reperele vechi ale unei existente noi redefinesc coordonatele unei stari efemere. La despartire, tibetanii lasa ultima ceasca nebauta, in asteptarea prietenului plecat. In lumina, in umbra, in linii si contururi...in substanta.
ReplyDeleteF.N.
degeaba..fiecare cu ceea ce are. Tu ai ceea ce numim caligrafie si o exprimi asa cum este demn de un artist care isi lasa amprenta in muzica, eu in schimb las amprenta pe acea traire care o exprima muzica. In consecinta...in lumina, in umbra, in linii si contururi...in muzica!
ReplyDelete